DOMAINS / DOMENII   Home   Help   About me   Forum   Guestbook   Contact  
 • MOBILE STAMPS  
    - General Revenues  
    - Customs / Commercial  
    - Invoices & Bills  
    - Receipts & Air Fund  
    - National Defense  
    - Judicial / Statistical  
    - Passports / Touristics  
    - Foreign Affairs / Consulate  
    - Labour / Inssurances  
    - Assistance / Charity  
    - Dues / Funds  
    - Unidentified  
 • FIXED STAMPS  
    - Imprinted & embosed  
    - Doc. watermarks  
    - Doc. paper types  
    - Bills & bank drafts  
 • CINDERELLAS  
    - National  
    - Local  
 • STATIONERY  
    - Parcel cards / Frahte  
    - Veterinary  
    - Local Court / Citatii  
 • CANCELLATIONS  
    - Oficial State  
    - Rural  
    - Courts  
    - Private  
 • ESSAYS / FORGERIES  
    - Essays / Proofs  
    - Forgeries  
 • CATALOGUE  
    - 1856 - 1948  
    - after  
 • DOCUMENTS INFO  
    - 1856 - 1900  
    - 1900 - 1956  
     
 
Contribuții și completări la studiul despre timbrul "SCUTIT - POȘTA 1913 Ordinul No 23466-913"

Figura 1
      Pentru că de curând s-au împlinit o sută de ani de la apariția acestui timbru și pentru a clarifica cîteva informații referitoare la apariția și circulația lui, inclusiv la falsurile care se tot oferă

Figura 2
spre comercializare prin intermediul internetului, m-am hotărât să scriu acest articol. Pentru o mai bună informare și clarificare, am colectat și colaționat informația descoperită atât din mediul tipărit, cât și din cel online și o voi reda în rândurile de mai jos, împreună cu câteva ilustrații pe care le consider semnificative.

      Administrația poștală din România, în perioada dintre 1913 - 1932, a recurs, nu de puține ori, la utilizarea unor timbre speciale ale unor organizații culturale sau de binefacere. Astfel în prima parte a anului 1913, cu Ordinul No. 23466-913, corespondența oficială a societății culturale «Comitetul medaliei "DREPTUL NOSTRU" - MIRCEA și CAROL CEL MARE», a fost scutită de taxă poștală între 17 aprilie 1913 și decembrie 1929 [5]. Un comitet de inițiativă a fondat societatea care avea ca prim obiectiv celebrarea reunirii Dobrogei cu România, anexării Silistrei și baterea unei medalii commemorative, organizând colectarea de fonduri pentru acest scop prin subscripții publice [1]. Societatea a avut sediul la Iași, plus o filială la București. La scurt timp după înființare a fost tipărit și un timbru în beneficiul acestei societăți, posibil la sugestia și prin inițiativa unui membru proeminent din comitet, C. Alessandrescu, sub-director și apoi în 1916 director la Monitorul Oficial [8].
      După terminarea primului Război Balcanic și după insuccesul negocierilor Româno-Bulgare de la Londra din 30 mai 1913, Regatului României s-a folosit de situația prielnică din timpul celui de-al Doilea Război Balcanic și a anexat Cadrilaterul (Dobrogea de Sud), care includea și orașul Silistra, prin Tratatul de pace de la București din 18 iulie 1913 [9]. Datorat faptului că timbrul reproduce

Figura 4
în medalion reversul medaliei comemorative, denumirea timbrului de "Silistra 1913" s-a utilizat și s-a menținut în ultima sută de ani.

Figura 3
      Timbrul are culoarea brun roșcat, dimensiunile de 36 ½ x 35 ½ mm, cu legenda în dublu cerc, iar în centru are un medalion cu "România" reprezentată alegoric printr-un personaj feminin în armură purtând steagul național în mâna stângă și o sabie în mâna dreaptă, în fundal distingându-se podul de la Cernavoda care unește Dobrogea cu România; în interiorul medalionului, în stanga jos este plasată deviza "VOEȘTE ȘI VEI PUTEA", iar in dreapta sus "DREPTUL NOSTRU". În jurul medalionului central a fost plasată legenda ORDINUL No. 23466-913 și SCUTIT POSTA; în colțurile superioare s-au plasat elemente geometrice, iar în colțurile inferioare milesimul "1913". Tiparul înalt a fost executat la Fabrica de Timbre București [8], pe hârtie subțire, albă, fără filigran, dantelură în linie 11 ½. Se cunosc exemplare nedantelate fără gumă (fig. 1) care este posibil să provină dintr-o coală finită negumată și nedantelată. Au mai fost semnalate câteva exemplare având culoarea gri-oliv (fig.2, semnat "Nathanson"), considerate a fi eseuri [3][10], dar care pot fi exemplare neuzate,

Figura 16
expuse mult timp la lumina solară. Încă nu am verificat această ipoteză, vara fiind pe terminate. Singura varietate de culoare care merită subliniată este o nuanță de brun pronunțat (fig.3) despre care nu pot emite prea multe teorii, deoarece este singurul exemplar întâlnit. În ultimul an au apărut și mult rîvnitele coli, în număr de trei, una într-o colecție privată și două la subsemnatul. Cu această ocazie se poate revizui și numărul de timbre din coala finită, acesta fiind de 70 și nu de 100, așa cum a fost menționat până acum în majoritatea cataloagelor [3]. Interesant este faptul că una dintre colile pe care le posed are filigranul X vertical pe prima coloană din stânga colii (fig 4). Colile au pe toate marginile linii de culoare pentru ghidarea pieptenului pentru dantelare. Urmează ca pe viitor să public un studiu al acestor timbre și repartiția lor în coală.

       Georges Brunel în Les timbres du Royaume de Roumanie, Paris 1913, semnalează apariția acestui timbru, îi face un amplu istoric și prezintă modul aplicării scutirii de taxa poștală pe corespondența oficială a comitetului. În perioada dintre 17 aprilie și 5 iulie 1913 s-au folosit plicuri cu antetul tipărit

Figura 17
«Comitetul medaliei "Dreptul Nostru" Mircea și Carol cel Mare», pe care s-a aplicat o ștampilă cu tuș violet cu textul pe trei rânduri, "SCUTITE Ordinul telegrafic No.23466 din 17-4-1913", fără a se aplica vreun timbru poștal. Mai departe, autorul sugerează că un membru al comitetului, posibil filatelist, a lansat ideea tipăririi unui timbru care să înlocuiască această ștampilă și să includă în desen reversul medaliei care urma să fie bătută (Fig. 16 și Fig. 17). În continuare menționează un posibil tiraj de 50.000 de exemplare, informație preluată din Illustr. Briefmarken Zeitung, dar neconfirmată până în prezent [1]. Reproduc cateva pasaje din acest articol:


Figura 7
      TIMBRES DE FRANCHISE 1913

Comme suite a la seconde guerre Balkanique, la Roumanie, a la suite de longs pourparlers avec la Bulgarie, a pu s'annexer la Dobrouska, qu'elle convoitat depuis longtemps; cette annexion, amenée sans effusion de sang, a causé chez tous les Roumanins un grand enthousiasme.Pour commémorer cet événement, une société patriotique eut l'idée de faire frapper une médaille commémorative..........

Devant le succes que rencontra cette médaille, la société demanda a l'administration des postes, la franchise postale pour l'expédition aux souscripteurs. L'administration accorda la franchise par décret du 17 avril 1913.

Il était donc utile de reconnaître la franchise........(n.a. aici sunt descrise antetul plicului, ștampila comitetului și ștampila pentru scutit)

Du 17 avril au 5 juillet 1913, les envois de prospectus s'effectuaient dans les conditions indiquées ci-dessus, mais alors un membre de la Société, qui était philatéliste, suggéra a l'administration l'idée d'un timbre special.....

Les premieres vignettes furent vendues cinq francs piece (d'apres l;information que nous relevons dans l'Illustr. Brief. Zeit) le tirage fut de 50.000 vignettes....


       În privința tirajului, încă nu s-a descoperit vreun document care să facă lumină în acest caz.

      Prima semnalare a falsurilor și descrierea caracteristicilor lor s-a făcut de către G. Nosca, într-un articol publicat în Revista Societății Filatelice Române nr. 12/decembrie 1939 [2]. Informația a fost reluată cu adăugiri și descrierea elementelor de bază în recunoașterea falsurilor și republicată în "Romanian Philatelic Studies" 1979 [4]. De atunci și până în prezent, studiul nu a mai fost dezvoltat, majoritatea cataloagelor semnalând existența unor falsuri.

Figura 5 - ORIGINAL
Mult mai târziu, două articole

Figura 6 - FALS
publicate anul trecut online, pe bloguri particulare, readuc în atenție problematica falsurilor, dar nu le tratează în mod special. Voi încerca în articolul de față să reproduc și să punctez zonele mai importante care deosebesc falsul de original, cu toate că o imagine mărită suficient, vorbește de la sine (fig. 5 și fig 6).

       Falsurile (Fig. 6), executate în coli de 20 timbre (Fig. 7) prin procedeul litografic, pe hârtie puțin mai groasă și mai poroasă decât la originale, dantelura ceva mai neregulată și la marginile de coală lipsesc cu desăvârșire liniile de ghidare pentru orientarea dantelării. Falsurile sunt gumate, guma fiind diferită față de originale. Cadrul exterior este ceva mai gros decât la original (Fig. 5), de dimensiuni 36 Ś 35 mm, desenul este ceva mai grosolan, hașurile care formează fondul cadrului sunt neregulate, au capetele mai îngroșate, din loc în loc întrerupte și inegal depărtate de cadru și cerc. La original, hașurile sunt uniforme, egale pe toată întinderea și egal depărtate de cadru și cerc. În cele două ornamente superioare, hașurile din interior la originale sunt verticale și regulate pe trei rânduri, la falsuri sunt deformate, neregulate și numai pe două rânduri. Cerul din medalionul central, la originale este format din hașuri foarte fine, paralele și intrerupte din loc în loc, la falsuri din puncte și pete asemănătoare unor viermișori. La originale, pe drapel stema țării este destul de bine conturată, la falsuri se văd câteva pete care nu seamănă cu originalul. Mîna care ține drapelul se vede distinct la original inclusiv hașurile de umbră, la fals este o simplă pată albă care continuă în coada drapelului.

Figura 8
La original paloșul are o linie mediană care lipsește la fals. Întregul desen al "României" are la original detalii foarte distincte și vizibile pe când la fals se prezintă sub formă de pete care nu mai permit deosebirea detaliilor. Capătul podului și podul propriuzis arată la originale detalii de construcție, care se pot deosebi chiar cu ochiul liber, pe când la falsuri sunt înlocuite prin pete care pierd orice detalii. În general falsurile sunt mult mai umbrite decât originalele, prezentând caracteristicile litografiei,

Figura 9
care lipsesc la mărcile tipografiate.

       Despre corespondențele francate cu aceste timbre s-a făcut precizarea că sunt rare, datorită perioadei scurte de utilizare, între octombrie și decembrie 1913, informație care a fost preluată de majoritatea cataloagelor [3]. În urma cercetărilor recente însă, intervalul în care au fost utilizate aceste timbre se poate mări. Așa cum se poate vedea în imagini, cea mai timpurie dată de circulație descoperită până în prezent este de 28 iulie 1913 (fig. 9), expediată loco în Iași, iar cea mai târzie este 14 ianuarie 1914 (fig. 10), expediată de la Iași la București, către Administrația Medaliei Dreptul Nostru. Se cunosc puține plicuri circulate. În colecția personală dețin 57 exemplare (multe într-o stare de conservare nu prea bună), și am mai depistat încă câteva piese pe portalurile online și la marile licitații. Marea lor majoritate sunt retururi către comitetul de inițiativă. Sunt cunoscute diverse adnotări de serviciu ale factorilor poștali pe plicuri, de exemplu "RETUR", "adresantul necunoscut", "adresa indicată este greșită",

Figura 10
"necunoscut la apelul factorilor", "cooperativa nu există la acea adresă". Se cunosc de asemenea plicuri purtând etichete cu diverse indicații de serviciu, aplicate de poștele din țările de destinație: "UNBEKANNT", ori ștampile "SCONOSCIUTO AL PORTALETTERE" sau "ZURUCKausgeh". Aproape toate adesele formulate au numai numele destinatarului și localitatea, fără stradă și număr. O explicație a acestor adrese greșite și retururi ar putea fi că registrul cu adrese a fost

Figura 11
ținut într-un subsol inundabil, iar în urma unei calamități adresele au devenit irecuperabile. Este o informație plauzibilă, dar neconfirmată. Nu doresc să ocup spațiul cu imaginea tuturor variantelor de retur, ele fiind deja prezentate într-un exponat de Un panou la expoziția mondială INDIPEX 2011, exponat distins cu o medalie în rang de Vermeil.
       În mod normal, plicurile utilizate ar fi trebuit să aibă antet (fig. 8), așa cum au fost cele utilizate până la apariția timbrelor, dar în lipsa lor s-au folosit și plicuri fără antet, purtând însă o ștampilă cu rol de antet. Cele expediate de la oficiul central din Iași poartă în stânga jos o ștampilă de mână cu textul liniar pe trei rânduri, «COMITETUL MEDALIEI "DREPTUL NOSTRU" Mircea și Carol cel Mare» (fig. 11), iar pe corespondența expediată din București s-a aplicat o ștampilă cu un text similar, având în plus un rând pe care a fost inscripționată denumirea localității, "BUCUREȘTI" (fig. 12).

Figura 12


      Am descoperit doar câteva plicuri cu antet expediate de la ambele birouri în lunile august și septembrie 1913, majoritatea celorlalte plicuri fiind simple, purtând ștampilele comitetului pe post de antet.

Figura 13
Dacă întâlniți plicuri expediate din alte localități decât Iași sau București, trebuie să manifestați atenție, acestea neavând justificare și fiind posibil să fie falsificate. Nu este exclus ca în urma acestui articol să apară și alte informații relevante. Doar acesta este și scopul lui. Nu?

      Ce aș putea să mai adaug, este faptul că această emisiune de timbre, nu a scăpat de inventivitatea speculanților filatelici, care înafară de falsificarea timbrelor, profitând de inexistența informației concrete despre utilizarea lor, au recurs la diferite variante de înșelătorie. Unele falsuri au fost obliterate cu ștampile de zi antedatate (fig. 13, BUCURESTI RECOMANDATE 3 FEB 913), sau cu ștampile inventate (fig. 14, BUCURESCI zi/luna).


Figura 14
S-a ajuns până la producerea de material filatelic "rar", timbre originale în bloc de patru sau formațiuni mai mari lipite pe fragmente de plic și anulate poștal cu ștampile originale (fig. 15). Aceste timbre au fost emise exclusiv pentru corespondența trimisă de comitetul de inițiativă al medaliei Dreptul Nostru. Ele neavând putere de francare generală, nu se justifică apariția de blocuri de patru sau formațiuni mai mari pe corespondență. Absolut toate plicurile comitetului, mai ales cele cu antet, au numai câte un timbru aplicat chiar peste ștampila SCUTITE Ordinul telegrafic No.23466 din 17-4-1913.

       Sper că acest articol să redeschidă interesul asupra acestei emisiuni și să se poată completa eventualele lipsuri informaționale.


Figura 15
      Bibliografie:

   [1]-"Les Timbres des Royaume de Roumanie", Georges Brunel, Paris 1913;
   [2]-"Revista Societății Filatelice Române" nr. 12/decembrie 1939 -"Falșificarea timbrelor poștale Românești" G.Nosca;
   [3]-"Catalogul timbrelor poștale Românești" - CMPR 1974, CMPR 1984;
   [4]-"Romanian Philatelic Studies" vol. 3, no. 3, 1979
   [5]-"Tarifele, taxele și gratuitățile poștale în România 1841-2008" vol. 1, Ing. Călin Marinescu;
   [6]- Stanley Gibbons Stamp catalogue part 3, Balkans 5th edition;
   [7]- Michel Rümanien catalogue 2013;
   [8]- "Monitorul Oficial 100 de ani, 1832-1932";
   [9]- http://en.wikipedia.org/wiki/Second_Balkan_War;
 [10]- http://www.romaniastamps.com/essays/ (...and more);
 [11]-http://www.romaniastamps.com/forg/forgeframe.htm (Silistra II);
 [12]- http://romanianstampnews.blogspot.ro/2012/10/marca-scutit-din-1913.html
  Figurile 16 și 17 provin dintr-o colecție privată, prin amabilitatea proprietarului.
Francisc Ambruș, octombrie 2013

 
 © www.revenues.ro