Foto 1

      Deoarece studiile asupra timbrelor fiscale sunt foarte puţine iar tipologia şi varietăţile aproape necunoscute, aduc la cunoştinţa cititorilor câteva varietăţi deosebite descoperite de mine, nepublicate până în prezent în lucrările de specialitate sau tratate foarte superficial. După cele trei cataloage destinate timbrelor fiscale: Cojocar, Erös, Barefoot, emisiunea Stemă în romb este împărţită în patru emisiuni distinctive: 1875, 1878, 1890, 1898, emisiuni ce diferă între ele prin schimbarea culorii fondului de siguranţă fără a fi semnalate alte tipuri şi variante. Studiul imprimării acestor emisiuni va demonstra că numărul lor poate fi mai mare şi posibil în cu totul altă ordine. Aceste emisiuni au fost imprimate la Fabrica de Timbre, cu presele de mână L. Kaiser pe clişee confecţionate la Paris. Timbrele aveau formatul clişeului 28,5 x 42 mm şi erau imprimate în două culori: chenarul, textul şi stema ţării în negru, iar fondul de siguranţă (fundalul) în culori diferite caracteristice fiecărei valori. Prima emisiune pusă în circulaţie în 1875 a avut

Foto 2

valorile: 5, 10, 15, 20 şi 25 bani. În anul 1898 s-a introdus şi valoarea de 30 bani. Clişeele pentru tiparul în negru erau galvanice de cupru, reproduse după un original gravat cu mâna. Pentru imprimarea fondului de siguranţă se utilizau clişee de alamă, reproduse zincografic (la Muzeul Naţional Filatelic se găsesc matriţa originală din cupru a chenarului acestor emisiuni şi casetele valorice care se schimbau în funcţie de comenzi). În funcţie de uzanţe şi necesităţi, timbrele s-au imprimat în coli de 25 timbre, având dimensiunea de 250 x 332 mm (o coală fiind în colecţia personală), sau în coli de 100 timbre (colecţie privată) uneori folosindu-se clişee de valori diferite pe aceeaşi coală. Desenul este fin şi gravura originalului îngrijit facută, tipărite pe hârtie subţire, netedă, albă. Acest desen se păstrează până în anul 1911, schimbându-se numai culorile fondului de siguranţă. Aceste emisiuni nu au fost imprimate toate o dată aşa cum greşit se presupune, ele au fost tipărite în funcţie de necesităţi, în tranşe inegale şi la distanţe diferite de timp, de unde şi rezultă varietăţile mari de culoare. Din nefericire, notele de comandă către Fabrica de Timbre sunt imposibil de găsit, arhivele mutându-se împreună cu fabrica de mai multe ori de-a lungul timpului astfel încât astăzi cu greu li se mai pot da de urmă. Rămân numai ca studiile celor pasionaţi să facă lumină în acest caz. Revenind la observaţiile personale, studiind câteva sute de documente cu aceste timbre fiscale, am observat şi evoluţia sau involuţia tiparului în timp. Emisiunile începând cu 1875 au un tipar curat, fundalul foarte clar, dar pe măsură ce înaintăm în timp până la 1890, desenul fundalului devine mai îmbâcsit şi mai neclar. Dintr-o dată, după 1890, desenul este iarăşi clar şi revigorat. Numai că apare o schimbare fundamentală în desenul fundalului, nesemnalată până în prezent. Aşa cum se poate vedea în imaginile alăturate, emisiunile cu fundal de tip 1 (denumirea atribuită de autorul articolului de faţă) au textura desenului diferită de cele de tip 2, elementul cel mai diferit fiind steaua dintre romburi, stea care la tip 1 are patru raze (foto 1) iar la tip 2 are şase raze (foto 2). Toate aceste elemente conduc la concluzia că datorită uzurilor în timp a clişeelor originale, şi cel mai probabil a pierderii matriţei originale, a

Foto 3

fost construită o nouă matriţă de fundal după desenul original. Elementele grafice fiind respectate parţial, apare o variantă tipică numai emisiunilor de după 1890. O altă varietate, ceva mai puţin deosebită şi mult mai greu de depistat datorită condiţiilor aparte de observare, este generată de felul şi ordinea în care au fost tipărite timbrele. De regulă, întâi se tipărea fundalul şi apoi chenarul, evitându-se astfel scăparea în circuitul poştal, fiscal sau filatelic a unor erori de genul "marcă fără fundal", "fundal ranversat" sau culcat. Fundalul fiind de multe ori de culoare foarte deschisă iar cadrul foarte bogat ornamentat, în cazul schimbării ordinii de imprimare, se putea scăpa uşor din vedere o coală fără fundal.

Foto 4

Privind timbrele oblic la o lumină de neon, se poate observa, mai ales la cele pe document, nealterate în urma spălărilor, că uneori fundalul de culoare se vede tipărit deasupra chenarului negru. Am încercat să fotografiez din diferite unghiuri, însă în imaginile alb-negru este destul de greu de redat ceea ce se vede în realitate (foto 3). O altă varietate apare la emisiunile cu filigran Stemă. Destul de rar întâlnit, şi foarte greu de depistat, mi-a dat multe bătăi de cap până am ajuns să găsesc modalitatea de al depista. Pe documente este greu de vizualizat în lipsa unei lămpi speciale, iar celebra benzină de brichetă demult nu mai este un produs la îndemâna oricui. Aşa că am încercat mai multe variante folosindu-mă de lumina ambientală sau a soarelui. În amândouă cazurile am reuşit să găsesc câteva piese cu râvnitul filigran, însă modalitatea de depistare a fost diferită şi particularizată. Unele filigrane le-am descoperit privind timbrul la o sursă de lumină puternică prin transparenţă (foto 4), altele privind timbrul oblic la lumina de neon (foto 5). Încercând să folosesc ambele modalităţi

Foto 5

de observaţie am constatat că filigranul văzut prin transparenţă nu se poate vedea privind suprafaţa timbrului oblic, şi invers, filigranul depistat privind oblic suprafaţa timbrului, nu se poate vedea prin transparenţă. Situaţiile prezentate sunt în cazul timbrelor lipite pe un document. Cauza bănuiesc că ar fi de la modul cum a fost pusă coala în procesul de imprimare, filigranul fiind de fapt un pseudo filigran, imprimat mai adânc pe o faţă a colii de hârtie decât pe cealaltă, astfel încât este mai vizibil într-un caz decât în celălalt. Filigranul se poate găsi în patru poziţii ca şi la filigranul stemă mică la Vulturi şi PR la emisiunile Spic de grâu, flip orizontal şi vertical, poziţii datorate aşezării colii în procesul de tipărire. Filigranul în poziţia culcat încă nu a fost semnalat. În speranţa că v-am stârnit curiozitatea, aştept de la dumneavoastră, semnalări şi observaţii utile studiilor viitoare ale acestor emisiuni.