DOMAINS / DOMENII   Home   Help   About me   Forum   Guestbook   Contact  
 • MOBILE STAMPS  
    - General Revenues  
    - Customs / Commercial  
    - Invoices & Bills  
    - Receipts & Air Fund  
    - National Defense  
    - Judicial / Statistical  
    - Passports / Touristics  
    - Foreign Affairs / Consulate  
    - Labour / Inssurances  
    - Assistance / Charity  
    - Dues / Funds  
    - Unidentified  
 • FIXED STAMPS  
    - Imprinted & embosed  
    - Doc. watermarks  
    - Doc. paper types  
    - Bills & bank drafts  
 • CINDERELLAS  
    - National  
    - Local  
 • STATIONERY  
    - Parcel cards / Frahte  
    - Veterinary  
    - Local Court / Citatii  
 • CANCELLATIONS  
    - Oficial State  
    - Rural  
    - Courts  
    - Private  
 • ESSAYS / FORGERIES  
    - Essays / Proofs  
    - Forgeries  
 • CATALOGUE  
    - 1856 - 1948  
    - after  
 • DOCUMENTS INFO  
    - 1856 - 1900  
    - 1900 - 1956  
     
 
Câteva observații și completări la timbrele fiscale Stema în romb, 1875 - 1898

Foto 1

      Deoarece studiile asupra timbrelor fiscale sunt foarte puține iar tipologia și varietățile aproape necunoscute, aduc la cunoștința cititorilor câteva varietăți deosebite descoperite de mine, nepublicate până în prezent în lucrările de specialitate sau tratate foarte superficial. După cele trei cataloage destinate timbrelor fiscale: Cojocar, Erös, Barefoot, emisiunea Stemă în romb este împărțită în patru emisiuni distinctive: 1875, 1878, 1890, 1898, emisiuni ce diferă între ele prin schimbarea culorii fondului de siguranță fără a fi semnalate alte tipuri și variante. Studiul imprimării acestor emisiuni va demonstra că numărul lor poate fi mai mare și posibil în cu totul altă ordine. Aceste emisiuni au fost imprimate la Fabrica de Timbre, cu presele de mână L. Kaiser pe clișee confecționate la Paris. Timbrele aveau formatul clișeului 28,5 x 42 mm și erau imprimate în două culori: chenarul, textul și stema țării în negru, iar fondul de siguranță (fundalul) în culori diferite caracteristice fiecărei valori. Prima emisiune pusă în circulație în 1875 a avut

Foto 2

valorile: 5, 10, 15, 20 și 25 bani. În anul 1898 s-a introdus și valoarea de 30 bani. Clișeele pentru tiparul în negru erau galvanice de cupru, reproduse după un original gravat cu mâna. Pentru imprimarea fondului de siguranță se utilizau clișee de alamă, reproduse zincografic (la Muzeul Național Filatelic se găsesc matrița originală din cupru a chenarului acestor emisiuni și casetele valorice care se schimbau în funcție de comenzi). În funcție de uzanțe și necesități, timbrele s-au imprimat în coli de 25 timbre, având dimensiunea de 250 x 332 mm (o coală fiind în colecția personală), sau în coli de 100 timbre (colecție privată) uneori folosindu-se clișee de valori diferite pe aceeași coală. Desenul este fin și gravura originalului îngrijit facută, tipărite pe hârtie subțire, netedă, albă. Acest desen se păstrează până în anul 1911, schimbându-se numai culorile fondului de siguranță. Aceste emisiuni nu au fost imprimate toate o dată așa cum greșit se presupune, ele au fost tipărite în funcție de necesități, în tranșe inegale și la distanțe diferite de timp, de unde și rezultă varietățile mari de culoare. Din nefericire, notele de comandă către Fabrica de Timbre sunt imposibil de găsit, arhivele mutându-se împreună cu fabrica de mai multe ori de-a lungul timpului astfel încât astăzi cu greu li se mai pot da de urmă. Rămân numai ca studiile celor pasionați să facă lumină în acest caz. Revenind la observațiile personale, studiind câteva sute de documente cu aceste timbre fiscale, am observat și evoluția sau involuția tiparului în timp. Emisiunile începând cu 1875 au un tipar curat, fundalul foarte clar, dar pe măsură ce înaintăm în timp până la 1890, desenul fundalului devine mai îmbâcsit și mai neclar. Dintr-o dată, după 1890, desenul este iarăși clar și revigorat. Numai că apare o schimbare fundamentală în desenul fundalului, nesemnalată până în prezent. Așa cum se poate vedea în imaginile alăturate, emisiunile cu fundal de tip 1 (denumirea atribuită de autorul articolului de față) au textura desenului diferită de cele de tip 2, elementul cel mai diferit fiind steaua dintre romburi, stea care la tip 1 are patru raze (foto 1) iar la tip 2 are șase raze (foto 2). Toate aceste elemente conduc la concluzia că datorită uzurilor în timp a clișeelor originale, și cel mai probabil a pierderii matriței originale, a

Foto 3

fost construită o nouă matriță de fundal după desenul original. Elementele grafice fiind respectate parțial, apare o variantă tipică numai emisiunilor de după 1890. O altă varietate, ceva mai puțin deosebită și mult mai greu de depistat datorită condițiilor aparte de observare, este generată de felul și ordinea în care au fost tipărite timbrele. De regulă, întâi se tipărea fundalul și apoi chenarul, evitându-se astfel scăparea în circuitul poștal, fiscal sau filatelic a unor erori de genul "marcă fără fundal", "fundal ranversat" sau culcat. Fundalul fiind de multe ori de culoare foarte deschisă iar cadrul foarte bogat ornamentat, în cazul schimbării ordinii de imprimare, se putea scăpa ușor din vedere o coală fără fundal.

Foto 4

Privind timbrele oblic la o lumină de neon, se poate observa, mai ales la cele pe document, nealterate în urma spălărilor, că uneori fundalul de culoare se vede tipărit deasupra chenarului negru. Am încercat să fotografiez din diferite unghiuri, însă în imaginile alb-negru este destul de greu de redat ceea ce se vede în realitate (foto 3). O altă varietate apare la emisiunile cu filigran Stemă. Destul de rar întâlnit, și foarte greu de depistat, mi-a dat multe bătăi de cap până am ajuns să găsesc modalitatea de al depista. Pe documente este greu de vizualizat în lipsa unei lămpi speciale, iar celebra benzină de brichetă demult nu mai este un produs la îndemâna oricui. Așa că am încercat mai multe variante folosindu-mă de lumina ambientală sau a soarelui. În amândouă cazurile am reușit să găsesc câteva piese cu râvnitul filigran, însă modalitatea de depistare a fost diferită și particularizată. Unele filigrane le-am descoperit privind timbrul la o sursă de lumină puternică prin transparență (foto 4), altele privind timbrul oblic la lumina de neon (foto 5). Încercând să folosesc ambele modalități

Foto 5

de observație am constatat că filigranul văzut prin transparență nu se poate vedea privind suprafața timbrului oblic, și invers, filigranul depistat privind oblic suprafața timbrului, nu se poate vedea prin transparență. Situațiile prezentate sunt în cazul timbrelor lipite pe un document. Cauza bănuiesc că ar fi de la modul cum a fost pusă coala în procesul de imprimare, filigranul fiind de fapt un pseudo filigran, imprimat mai adânc pe o față a colii de hârtie decât pe cealaltă, astfel încât este mai vizibil într-un caz decât în celălalt. Filigranul se poate găsi în patru poziții ca și la filigranul stemă mică la Vulturi și PR la emisiunile Spic de grâu, flip orizontal și vertical, poziții datorate așezării colii în procesul de tipărire. Filigranul în poziția culcat încă nu a fost semnalat. În speranța că v-am stârnit curiozitatea, aștept de la dumneavoastră, semnalări și observații utile studiilor viitoare ale acestor emisiuni.
Francisc Ambruș, Mai 12, 2006

 
 © www.revenues.ro