Am achiziţionat recent, la un preţ destul de piperat, cea mai mare formaţiune de timbre fiscale 1 leu Carol 1 cu supratipar "Gültig 9. Armee" cunoscută până acum. Aproape o coală (placa de tipar conţinea 50 de timbre***) cu 46 de timbre de 1 leu Carol I cu supratipar "Gültig 9. Armee" în cadru subţire. O piesă frumoasă, care completează exponatul meu, şi care oferă răspunsuri la multe întrebări legate de acest supratipar (foto 1).

foto 1

      Fiind în posesia altor blocuri mai mici, de 8, 12 sau 16 timbre şi a altora de 40, am observat de mult timp existenţa unor microsemne care se regăseau la toate valorile, dar nu reuşeam să fac legătura între ele. Am "periat" literatura de specialitate cunoscută, puţină de altfel, dar nimeni nu a dat lămuriri asupra modului în care s-a efectuat supratipărirea, poziţionarea în coală (deoarece apar microsemne vizibile la ambele tipuri de supratipar), date concrete de punere sau scoatere din circulaţie.
      Tot ce s-a scris a fost pe tema circulaţiei poştale şi a cenzurii militare, subiecte tratate de colecţionarii şi expozanţii de până acum, fără a se intra în subiectul delicat al tipăririi timbrelor. Mai mult, abundenţa de făcături filatelice executate în timpul şi după apariţia acestor timbre, lipsa unor arhive (informaţia vehiculată ar fi că trupele germane de ocupaţie au luat toată arhiva în timpul retragerii), precum şi a câtorva scrisori ale unor negustori filatelici, în care se confirmă că au ştampile poştale şi le pot antedata, umbresc şi bulversează piaţa filatelică. În ultimul timp, au apărut câteva articole ale unor colecţionari, care deţin cantităţi neprecizate din acest material filatelic, care se rezumă numai la a descrie, la modul general, unele piese, fără însă a oferi studii complete.
      Obsesiva întrebare "Câte supratipare cu <9 căzut> sunt şi locul lor în coală ?" capătă, acum un răspuns cert. Norocul de a achiziţiona mai multe bloculeţe şi blocuri de timbre supratipărite, precum şi achiziţionarea de pe internet a altor fragmente de coală, determină existenţa şi locul microsemnelor, care se păstrează la toate aceste formaţiuni. Achiziţia aceasta de ultimă oră, mă determină să scriu articolul de faţă. Mă voi referi exclusiv la supratipare şi poziţionarea lor, argumentând cu reporturi bazate pe microsemnele fiecărei casete (clişeu) de supratipar. Pentru o înţelegere cât mai bună a acestor reporturi, trebuie întâi să arăt cum s-a făcut supratipărirea şi pe ce tip de maşini. Încă din articolul publicat în FILATELIA nr. 9/2008 am încercat, împreună cu cercetătorul filatelic Marian Jianu, să redeschid subiectul aplicării acestor supratipare, în speranţa că lumea filatelică va contribui cumva la acesta. Cei care, după opinia mea, ar fi putut contribui la lămurirea acestor pete albe în filatelia românească nu au făcut-o până în prezent. Mă refer la acei colecţionari care dispun de material de studiu.

Consideraţii istorice

Foarte pe scurt, deoarece subiectul a fost deja tratat de alti autori.
      La sfârşitul anului 1916, armatele Puterilor Centrale ocupă o bună parte din teritoriul naţional al României. În 10 iulie 1917 (informaţie revizuită - June 1, 1917, Ediţia de război nr. 165 din Bukarester Tagblatt nr. 148/May 31 1917*****), printr-un ordin al Administraţiei militare se stabilesc regulile şi tarifele poştale. Faţă de restul teritoriului ocupat aflat sub Administraţia Militară din România (M.V.i.R.), un teritoriu care cuprindea zona din imediata apropiere a frontului (cuprinzând judeţele Buzău, Râmnicu Sărat, Putna şi Brăila) a intrat în administrarea Armatei a 9-a. Oraşul Focşani (centrul administrativ al judeţului Putna) a intrat sub ocupaţie germană la 25 decembrie 1916 şi avea să fie eliberat abia la 10 noiembrie 1918. Aici şi-a stabilit sediul Comandamentul Corpului 1 Armată din cadrul Armatei a 9-a, comandantul Corpului 1 Armată fiind generalul Kurt von Morgen (*).
      Din punct de vedere fiscal lucrurile s-au mişcat mult mai repede. Astfel, încă din ianuarie 1917, odată cu reglementarea de către Administraţia Militară din România a legislaţiei prin adoptarea legilor româneşti din 4 februarie 1906 şi din 24 decembrie 1914 (cu taxele aferente modificate însă), se supratipăresc timbrele fiscale şi de ajutor cu supratiparele M.V.i.R. (***). În zona Armatei a 9-a, ca o precursoare a emisiunii de timbre fiscale supratiparite cu "Gültig 9. Armee" apare la Focşani (unde era sediul comandamentului Corpului I de Armata din cadrul Armatei a 9-a) o emisiune de timbre fiscale locale cu supratiparul "Steuermarke/Gültig fur/1. Res - Korps/", cu valorile de 10 Bani, 30 Bani, 1 Leu şi 5 Lei, menţionată în Catalogul timbrelor fiscale româneşti, ediţia 2011, realizat de Ing. Mihai Cojocar, la emisiuni diverse, pag. 249, fără a se da foarte multe date despre ea (*).

foto 2

      Nu întâmplător amintesc de această emisiune, autorul articolului în cauză fiind şi posesorul dovezilor pentru cea mai timpurie circulaţie a timbrelor fiscale cu supratipar "Gültig 9. Armee" în chenar gros, 13 octombrie 1917 (*). Este o informaţie extrem de importantă, având în vedere că în toată literatura de specialitate se evită menţionarea unei date exacte, specificându-se doar anii 1917/1918. Se poate presupune mai departe că timbrele cu supratipar "Gültig 9. Armee" cu chenar gros au fost create special pentru nevoile armatei a 9-a şi supratipărite local, înlocuind emisiunea provizorie de timbre locale din Focşani. De ce apar utilizate fiscal numai la Focşani ? De ce apar timbrele fiscale de 30 bani cu supratipar M.V.i.R. în chenar dublu vertical peste care s-a supratipărit Gültig 9. Armee cu cadru gros, 5 semnalate până în prezent din care una cu <9 căzut>, utilizate în zona Râmnicu-Sărat, Buzău, Brăila ? De ce apoi s-a trecut la executarea supratiparului cu cadru subţire, ajungându-se la supratipărirea timbrelor model GERMANIA pentru necesităţile poştale ?

foto 3

      Pentru necesităţile fiscale, la Fabrica de Timbre din Bucureşti au fost imprimate tiraje noi de timbre cu clişeele existente, folosite şi la tirajele anterioare, supratipărite cu "M.V.i.R.", doar marginile de coală fiind înlăturate pentru a se uşura operaţiunea de supratipărire. Nu s-au semnalat până acum timbre fiscale româneşti cu supratiparele ocupaţiei germane care să aibă margini de coală. Valorile fiscale de 10 bani, 30 bani, 1 leu şi 5 lei s-au supratipărit în coli de 50, iar timbrul de ajutor de 10 bani, în coală de 100, dar este foarte posibil să se fi folosit şi fragmente de coli. La timbrul de ajutor de 2 lei, nu am întâlnit formaţiuni mari, dar presupun ca tot în coli de 100 de exemplare au fost.
      Cea mai timpurie dată de utilizare fiscală semnalată pentru supratiparul "Gültig 9. Armee" cu cadru subţire este tot la Focşani: 13.12.1917. Sunt foarte puţine documente cunoscute, iar numărul de timbre neuzate rămase în formaţiuni mai mari de o pereche nu este destul de mare pentru a elabora un studiu complet. La timbrele fiscale cu supratiparul în chenar gros, cea mai târzie dată de folosire întâlnită este 24 august 1918, pe un document anulat la Brăila, iar la cele cu supratiparul în chenar subţire, cea mai târzie dată întâlnită este 23 martie 1919 pe un document anulat la Buzău, întârziere facilitată de prelungirea datei de retragere din circulaţie cu 30 zile conform Decretului Lege nr. 868 din 25 februarie 1919(***). Majoritatea timbrelor fiscale cu cele două supratipare folosite în perioada războiului şi după încheierea lui, apar circulate sau anulate în zona Focşani, Râmnicul-Sărat, Buzău, Brăila. Restul, cantităţile de "făcături" circulate poştal, apar anulate cu ştampile de zi BUKAREST, unele posibil antedatate, fără a se ţine cont de tarifele poştale în curs sau de destinaţia normală a timbrelor fiscale.

foto 4

Procesul de supratipărire

      Am precizat în articolul precedent că supratiparul a fost alcătuit din corpuri de literă, linii şi spaţii tipografice, toate acestea alcătuind câte o casetă de supratipar (clişeu). În funcţie de câte corpuri de literă identice erau în caseta tipografului, s-a alcătuit un ansamblu de astfel de clişee (planşe de supratipar) despărţite prin spaţii tipografice, fixate cu un colier-cadru pe suprafaţa plană a maşinii de tipărit (**). Din cauza acestui procedeu, apar tot felul de erori şi aşezări neuniforme, impresiuni de intensităţi diferite care uneori generează deformarea elementelor tipografice sau accidente de tipul "9 căzut". Supratipărirea s-a facut pe maşini tipografice de tip Heidelberg ori Boston-Tiegel pentru formate mici, uşor de montat şi transportat (foto 2, 3, 4).
      Fiind vorba de tiraje mici şi pentru dimensiuni de timbre diferite, nu s-a făcut un clişeu unic zincografic, forma de tipar cu un număr anumit de clişee (despărţite pe verticală şi orizontală prin spaţii tipografice) era refăcută ori de câte ori se schimba formatul timbrelor pentru supratipărit, fiind înlocuite sau puse la loc spaţiile tipografice de separare dintre clişee. Pentru eficientizarea muncii, clişeele nu se demontau, ordinea lor rămânând aceeaşi, doar spaţiile dintre ele fiind modificate. Sunt relevate trei tipuri de montaj, pentru 10 bani timbru de ajutor (la valoarea de 2 lei cu cadru subţire, se regăsesc microsemnele dar fără nişte formaţiuni mari, poziţionarea este incertă), pentru 10 bani timbru fiscal şi pentru 30 bani, 1 leu şi 5 lei (la supratiparul cu cadru subţire). Atât la supratiparul cu cadru gros, cât şi la supratiparul cu cadru subţire, repetarea microsemnelor de la clişeele învecinate se păstrează la toate valorile, numai ordinea lor fiind diferită, de la caz la caz.
      Aşa cum am menţionat deja, este foarte posibil ca prima supratipărire cu Gültig 9. Armee cu cadru gros pe timbrele fiscale să se fi executat chiar la Focşani, dar această ipoteză încă trebuie cercetată. Deocamdată, numărul pieselor circulate cunoscute este mult prea mic în comparaţie cu numărul de exemplare necirculate şi care nu se pot localiza zonal. Faptul că la o parte din blocurile cu supratiparul cu cadru gros studiate, la toate valorile, se întâlnesc variante diferite de aşezare, dar cu aceeaşi repetare a clişeelor cu microsemne caracteristice, m-a determină să amân publicarea rezultatului cercetării într-un articol viitor.

1	2	3	4	5	6	7	8	9	10		9	10		1	2	3	x	x	1	2	3
11	12	13	14	15	16	17	18	19	20		9	10		4	5	6	x	x	4	5	6
1	2	3	4	5	6	7	8	9	10		9	10		7	8	9	x	x	7	8	9
11	12	13	14	15	16	17	18	19	20		9	10		10	11	12	x	x	10	11	12
1	2	3	4	5	6	7	8	9	10		9	10		13	14	15	x	x	13	14	15
											9	10

De asemenea, sunt în posesia a cel puţin patru variante de aşezare în blocuri a celebrei erori cu "9 căzut", care se deosebesc prin microsemne diferite ale clişeelor vecine. Plecând de aici, informaţia potrivit căreia această eroare există doar de două ori în coala de 50 ar putea fi revizuită. Reproduc aici doar câteva dintre variantele întâlnite. Numerele date nu au legătură cu cele de la supratiparul cu cadru subţire, ele ilustrează doar modul de repetare a clişeelor în blocurile studiate:
      La supratiparul cu cadrul subţire situaţia este sensibil mai simplă, poate şi datorită ultimei achiziţii. O voi detalia mai jos. Până atunci voi explica modul în care a decurs procesul de supratipărire.

foto 5 foto 6 foto 7 foto 8 foto 9 foto 10 foto 11 foto 12

      Pe maşinile Boston-Tiegel se puteau tipări lucrări de formate mici, antete pentru firme, calendare mici, etichete, invitaţii, cărţi poştale şi orice altă lucrare de format mic şi în tiraj mic. Procedeul de lucru şi manipularea sunt simple şi le poate executa şi un copil. Primul pas este desigur culegerea formei de tipar şi montarea ei în rama-cadru [4] (foto 5, 6, 7). Apoi montarea ramei pe maşină, amplasarea ghidajelor pe placa port hârtie [6] (foto 8), amestecarea pastei de cerneală şi aplicarea ei pe placa rotativă [2] (foto 9, 10) şi, în final, pornirea maşinii. Cele două-trei role de cauciuc [5] (foto 11) acţionate manual [1] sau cu pedală de un arbore cu excentric [3], trec peste rama-cadru, se încarcă cu cerneală de pe placa rotativă de sus, se întorc peste rama cadru depunând egal cerneala peste forma de tipar.

foto 13

În momentul în care rolele coboară sub forma de tipar, placa port-hârtie este presată pe forma de tipar şi apoi este îndepărtată înainte de următoarea cursă în sus a rolelor. Procesul durează câteva secunde, timp în care operatorul poate înlocui hârtia sau timbrele pe placa port hârtie (foto 12). Apoi operaţiile se repetă în mod similar. Etapele principale sunt reproduse mai jos şi se pot vedea în filmuleţe online (****).

foto 14

      Datorită factorului uman, se întâmplă ca timbrele să fie aşezate strâmb sau decalat faţă de marcajele iniţiale. Astfel apar decalaje, înclinări şi dovezi ale supratipăririi "pe bucăţi". Coala, care a deschis calea către acest articol, a fost trecută de trei ori prin procesul de supratipărire. Pe jumătatea din stânga, clişeele de supratipar se află în poziţie verticală. Pe jumătatea din dreapta, ele sunt înclinate spre dreapta cu 1,56 grade, dar pe spatele acestei jumătăţi a colii se poate distinge întregul bloc de report imprimat încă odată în orb (fără cerneală), tot înclinat spre dreapta, dar numai cu 1,14 grade (varietatea denumită în limba germană blinddruck) (foto 13). Explicaţia ar fi că operatorul a uitat să pună pasta de cerneală, a acţionat maşina cu coala deja fixată între ghidaje, maşina şi-a făcut datoria şi a imprimat supratiparele, ele presând însă hârtia exact ca un timbru sec. Operatorul a observat greşeala şi a efectuat din nou operaţiunea, de data aceasta cu cerneală pe placă. Apoi a mutat coala şi a tipărit şi jumătatea cealaltă. Iată şi alte dovezi ale tipăririi "pe bucăţi" sau a neglijenţei operatorului (foto 14, 15).
Prin analiza comparată a mai multor formaţiuni mari din valori diferite, am descoperit microsemne specifice pentru fiecare dintre cele 25 de clişee care constituie forma de tipar (clişeul de report) pentru supratiparul "Gültig 9. Armee" cu cadru subţire. Chiar dacă uzura care a luat naştere în timp, calitatea hârtiei şi gradul de cerneluire a formei de tipar fac ca unele microsemne să fie mai greu de recunoscut, structura de 5 x 5 şi ordinea rămân neschimbate la absolut toate blocurile studiate. Desigur că la unele timbre izolate identificarea poziţiei în cadrul unui report poate fi mai dificilă, având în vedere existenţa factorilor enumeraţi. Am întâlnit blocuri mari ale timbrului fiscal de 10 bani, la care "ciocul de raţă" de la poziţia 2 nu mai apare, ori pentru că a fost retezat, ori pentru că el a apărut mai târziu din cauza deteriorării clişeului, dar toate celelalte microsemne sunt identificabile. De asemenea, la timbrul de ajutor de 10 bani, datorită culorii brun-violet a timbrului, microsemnele se pot vedea foarte greu. Apelaţi cu încredere la un program de prelucrare a imaginilor şi, cu instrumentele puse la dispoziţie, veţi putea descoperi ceea ce nu se vede cu o lupă sau cu ochiul liber. Eu voi reda pentru fiecare clişeu microsemnele de bază şi eventuala evoluţie sau involuţie a lor depistată pe materialul studiat.

foto 15

Reconstituirea clişeelor blocului de report

      În reproducerea următoare prezint cele 25 de clişee ale reportului, cu săgeţi spre microsemnele caracteristice. Trebuie însă reţinut că există câţiva factori care pot îngreuna identificarea poziţiei în cadrul reportului. Tipul hârtiei (simplă sau cretată), uzura fiecărui clişeu, cantitatea de cerneală cu care s-a aplicat supratiparul, toate acestea pot face uneori imposibilă determinarea poziţiei (pentru unicate).

foto 16

Iată, pe scurt, principalele caracteristici ale clişeelor:
1. ü cu picior stânga. alungit; t; A uşor deformat; linie cadru st/dr sus ciocuri mici.
2. cioc de raţă dr. sus (la majoritatea 10 b fiscal lipsă); t scurt cu cruce mică; r bucla turtită; fisuri cadru stânga.
3. cioc mic dr. sus şi punct exterior; l cioc în sus; A ancrasat; r bucla curbată aproape lipită de m; ultimul e alungit.
4. colţ despărţit dr. sus; t scurt şi deformat; r bucla curbată; ü primul punct mic şi ciocurile aproape lipite; linie cadru jos fisurată jumătatea dr.
5. linie cadru despărţită dr. sus, st. jos; A uneori ancrasat; ü punctele şi partea de sus înclinate spre dr.; r bucla mică; ultimul e ancrasat.
6. colţuri cadru uşor evazate; t cruce scurtă; l cioc scurt; ü picior dr. scurt; r bucla mică.
7. cioc dr. sus şi punct exterior; A ancrasat; ultimul e alungit; linie oblică slabă între 9 şi punct; g cu codiţa în sus.
8. colţuri cadru dr. sus şi jos; ü primul punct aparent sau lipsă; g bucla jos ancrasată şi codiţa orizontală; A ancrasat; l fără cioc; r bucla scurtă.
9. colţuri cadru dr. sus şi jos şi stânga jos; ü primul punct aparent; l cioc mic sau lipsă; r bucla scurtă; m bucla spate mai jos şi tălpile lipite; 9 cocoşat sau deformat; i cu punct mic; A cu tălpile aproape lipite.
10. linie cadru jos stânga; A ancrasat (nu la toate) şi deformat dreapta; r înclinat dreapta; punct în exterior colţ cadru dreapta jos; ü punctul din dreapta mai mare; între l şi t slabă line oblică jos.
11. între cioc G şi cioc ü o linie oblică aparentă uneori accentuată; uneori A şi ee ancrasate; ü al doilea punct înclinat şi mai mic; la colţ cadru st. jos interior spărturi; punct exterior pe line cadru st. în dreptul lui 9.

foto 19

12. linii cadru la colţuri stânga/dreapta sus şi dreapta jos uşor despărţite; r bucla turtită; 9 cocoşat şi deformat;

foto 17

13. ü punctele aproape lipite; g codiţa scurtă; A ancrasat (nu la toate); r unit de m cu linie subţire; m bucla a doua mai jos; 9 cu spate drept.
14. cioc slab exterior colţ cadru stânga sus; t mic şi înclinat; r aproape lipit de m; mee fisurate diagonal; linie cadru stânga subţiată interior şi defecte colţ cadru stânga jos.
15. linie cadru dreapta jos umflătură exterior; linie laterală dreapta defectă la e şi stânga defectă la 9; 9 cocoşat; A talpa dreapta.

foto 18

16. linie laterală cadru stânga jos lovită; linie cadru jos dreapta cu întreruperi la interior; r bucla şi cioc scurte.
17. t cruce mică; r bucla turtită; ü picior dreapta deformat; mee fisurate diagonal; colţ stânga şi dreapta jos fisuri.
18. ü al doilea punct înclinat (nu la toate); 9 deformat jos (uneori punct lipit de el); r bucla şi ciocul scurte; exterior colţ cadru dreapta uneori punct de culoare.
19. vârf A fisurat median şi mee fisurate diagonal; ü picior fisurat (alteori încărcat cu culoare); colţ cadru stânga uşor deplasat interior; virgulă după 9 în loc de punct.
20. colţ cadru dreapta sus dezlipit; line cadru sus ancrasată exterior jumătatea stângă (valuri); linie cadru dreapta jos slab umflată; 9 deformat jos spate.

foto 20

21. cioc mic colţ cadru dreapta sus; colţ cadru dreapta jos spart interior şi linie oblică în exterior; ü primul punct aparent; linie cadru jos întreruptă sub punct.
22. cioc mic colţ cadru dreapta sus; ü primul punct aparent; m latura dreapta deformată; linie cadru sus cu valuri exterior stânga; linie cadru jos spărturi interior stânga.
23. linie cadru sus ancrasată în exterior (valuri); linie cadru jos dreapta îngroşată exterior.
24. colţ cadru dreapta sus dezlipit (uneori spre cioc); ü primul punct lipsă (uneori aparent); A ancrasat; linie cadru stânga ancrasată exterior jos; m tălpile aproape lipite.
25. cioc proeminent colţ cadru dreapta sus; colţ cadru dreapta jos dezlipit.

Bibliografie:

        * Prima emisiune fiscală din zona de administrare a Armatei a 9-a, Adrian Apostu, http://www.revenues.ro;
      ** Timbrele de ajutor şi fiscale cu supratiparul "Gültig 9. Armee", Marian Jianu şi Francisc Ambruş, FILATELIA, Nr.9/2008; http://www.revenues.ro;
    *** România, catalog specializat al timbrelor fiscale, 1872-1919, Francisc Ambruş 2010.
  **** The Letterpress Revival, Letterpress Printing, Letterpress printing @ Myrtle Alley Press, Antique Letterpress demonstration, http://www.youtube.com/
***** Die Landespost im besetzten Rumänien, Franz Josef Mutter; Tarifele, taxele şi gratuităţile poştale în România 1841-2008, vol. 2, Călin Marinescu; Kriegsausgabe No 165, Bukarester Tagblatt, no. 148, 31 Mai 1917