DOMAINS / DOMENII   Home   Help   About me   Forum   Guestbook   Contact  
 • MOBILE STAMPS  
    - General Revenues  
    - Customs / Commercial  
    - Invoices & Bills  
    - Receipts & Air Fund  
    - National Defense  
    - Judicial / Statistical  
    - Passports / Touristics  
    - Foreign Affairs / Consulate  
    - Labour / Inssurances  
    - Assistance / Charity  
    - Dues / Funds  
    - Unidentified  
 • FIXED STAMPS  
    - Imprinted & embosed  
    - Doc. watermarks  
    - Doc. paper types  
    - Bills & bank drafts  
 • CINDERELLAS  
    - National  
    - Local  
 • STATIONERY  
    - Parcel cards / Frahte  
    - Veterinary  
    - Local Court / Citatii  
 • CANCELLATIONS  
    - Oficial State  
    - Rural  
    - Courts  
    - Private  
 • ESSAYS / FORGERIES  
    - Essays / Proofs  
    - Forgeries  
 • CATALOGUE  
    - 1856 - 1948  
    - after  
 • DOCUMENTS INFO  
    - 1856 - 1900  
    - 1900 - 1956  
     
 
Timbrele de ajutor și fiscale cu supratiparul "Gültig 9. Armee"

Fig 1
      Subiectul prezentului articol - timbrele cu supratiparul "Gültig 9. Armee" în casetă - nu a fost abordat

Fig 2
până în prezent în literatura română de specialitate, iar cataloagele (atât cele internaționale, cât și cele românești) fac mențiuni extrem de sumare sau le ignoră.
      În fapt este vorba de două emisiuni, una de timbre de ajutor tip "țesătoarea-torcătoarea" (identice cu cele utilizate începând cu 1916 în Regat), dar în culori schimbate (fig. 1), precum și una de timbre fiscale (fig. 2)

Eseuri. Singurele eseuri cunoscute au fost catalogate de către Cohen în cunoscuta lucrare destinată eseurilor românești, ilustrate sub numerele curente 166, 167 și 168 (fig. 3).

Fig 3


Datele de punere în circulație. Cataloagele care menționează cele două emisiuni fac precizarea anului 1917 (pentru timbrele de ajutor), respectiv 1917-1918 (pentru cele fiscale). În CMPR 1974 (K. Dragomir) se specifică pentru emisiunea de timbre de ajutor 10 martie 1918 (adică aceeași cu data punerii în circulație a celor patru mărci poștale tip "Germania" cu același supratipar). Pentru ambele emisiuni rămân deschise pentru cercetători identificarea celor mai timpurii date de circulație întâlnite, pentru piese aflate pe documente întregi.

Fig 4 - Schema literei din metal:
a - floarea; b - linia;
c - grosimea; d - signatura;
e - canalul; f - piciorul;
g - înălțimea; h - corpul;
i - spinarea
Trebuie subliniată nota din cataloagele germane Michel (începând cu prima ediție a catalogului specializat pentru Germania din 1925 și până în prezent), Senf 1944 și Lipsia 1961 că toate aceste timbre au avut o destinație exclusiv fiscală. Din această cauză, piesele autentic circulate trebuiesc căutate pe documente taxate fiscal.

      Imprimare. Pentru timbrele de ajutor, supratiparul s-a aplicat pe reimpresiuni în culori schimbate ale emisiunii inițiale din 1916, executate pe hârtie gri (asemănătoare cu cea întâlnită la mărcile poștale ale emisiunii "Moldova" din 1918-1919). Colile de tipar ale emisiunii inițiale a timbrelor de tipar conțineau 200 de clișee (10 rânduri x 20 coloane), iar această componență este posibil să fi fost păstrată. Trebuie menționat faptul că nu se cunosc coli integrale nici la Muzeul Național Filatelic (fostul tezaur al Conservatorului Poștei). Pentru timbrele fiscale, componența colilor de tipar este necunoscută. Cea mai mare formațiune din colecția Ambruș este un bloc de 40 de timbre la valoarea de 10 bani.

Fig 5


      Supratiparul. Supratiparul a fost executat la toate valorile prin procedeul tiparului înalt. Toate sursele indică pentru supratiparul utilizat două tipuri: cadru subțire (fig. 1 stânga), respectiv cadru gros (fig. 1 centru). Având în vedere că nu se cunosc la nici o valoare perechi având alăturate cele două grosimi de cadru, tragem concluzia că planșele pentru supratipar sunt diferite pentru fiecare grosime de cadru. Supratiparul pentru un timbru era realizat din litere și elemente grafice disparate, precum și dintr-un număr necunoscut de spații tipografice. O literă sau cifră individuală era oarecum asemănătoare schiței din fig. 4 (Virgil Olteanu, Din istoria și arta cărții, lexicon, Ed. Enciclopedică, București, 1992). Aceasta înseamnă de fapt că un "clișeu" corespunzător unui timbru este constituit din litere, cifre și semne tipografice (linii și spații oarbe) disparate, așezate individual, tot ansamblul fixându-se cu ajutorul unui colier-cadru pe suprafața plană a mașinii.
      Din cauza acestui procedeu, teoretic sunt posibile tot felul de erori și așezări neuniforme. Neexistând până în prezent un studiu sistematic al acestui supratipar și necunoscându-se coli complete, nu ne putem rezuma decât la puținele formațiuni pe care le cunoaștem.

      10 bani - Timbru de ajutor. În mod cert au existat cel puțin două planșe ale supratiparului, una cu cadrul subțire (mai comună) și una cu cadrul gros. La cea de-a doua s-a semnalat varietatea "9 căzut", întâlnită "de 2 ori în coala de 50" (conform CMPR 1974 - K. Dragomir, pag. 539; sursa documentară a autorului privind colile de 50 de mărci ne este necunoscută, în fostul Conservator al Poștei nepăstrându-se nici o coală, iar colile de tipar ale timbrului de ajutor de 10 bani violet-brun și ale celui de 2 lei verde fiind, cel mai probabil, de 200 de clișee, la fel ca la timbrele de ajutor din 1916 de 10 bani brun roșcat și 2 lei brun-sepia). Supratiparul cu cadrul subțire are următoarele cracteristici: lățime - 13,3 mm; înălțime - 9,9 la 10,1 mm; distanța între două supratipare: pe orizontală - 8,8 la 10,2 mm, iar pe verticală - 17,7 la 20,8 mm; nu putem atribui o regulă de legătură între variația înălțimii supratiparului și a distanței pe verticală între două supratipare, până nu confirmăm acest lucru la un număr mai mare de piese. Ilustrăm în fig. 5 una dintre piesele studiate. Varianta cu cadrul gros este mai rară, multiplele (blocurile și fragmentele de coală) fiind mai rare la rândul lor. Supratiparul are lățimea de 13,5-13,7 mm și înălțimea de 10,5-10,7 mm. Distanțele între două supratipare sunt aproximativ aceleași ca la varianta cu cadrul subțire. Poziția în coală a varietății "9 căzut" este necunoscută. Nu se cunoaște nici dacă aceasta este constantă.

Fig 7 supratipar
cadru gros
cu "9 căzut"


      10 bani - Timbru fiscal. Acest timbru s-a imprimat pe hârtie albă, cretată (mai groasă) sau pe hârtie alb-gălbuie, velină, necretată (mai subțire). Conform literaturii germane (considerată de noi mai credibilă), ambele variante de hârtie se cunosc cu supratipar cu cadrul subțire, iar cea pe hârtie cretată și cu cadrul gros. La aceasta din urmă se cunoaște varietatea "9 căzut", poziția în coală fiind însă necunoscută (fig. 7). Caracteristicile supratiparului sunt identice ca la timbrul de ajutor de 10 bani, mai puțin distanțele între două supratipare alăturate: 16,5-18 mm, anormal 20,5 mm pe orizontală și 23,5-25 mm pe verticală (la supratiparul cu cadrul subțire). Supratiparul cu cadrul gros este mai rar, iar formațiunile mari sunt și ele rare.

Fig 6


      30 bani - Timbru fiscal. Catalogat de literatura germană ca existând numai pe hârtie cretată, cu supratipar în ambele variante, atât cu cadrul subțire, cât și cu cadrul gros. În mod cert, față de valoarea de 10 bani au fost utilizate cel puțin două planșe diferite ale supratiparului, dată fiind dimensiunea diferită a timbrului. Dimensiunile supratiparului cu cadrul subțire sunt similare. Distanțele între două supratipare alăturate sunt de 13-14 mm pe orizontală și de 39,5-40 mm. La varianta cu cadrul gros, lipsa formațiunilor nu ne-a permis tragerea unei concluzii. La această variantă s-a semnalat varietatea de supratipar "9 căzut", poziția ei în coală fiind necunoscută.

      1 leu - Timbru fiscal. Catalogat ca existând cu supratipar atât cu cadrul subțire, cât și cu cadrul gros. Dimensiunile supratiparului sunt similare cu cele de la valoarea de 30 bani. La varianta cu cadrul gros am întâlnit o varietate necatalogată a supratiparului - întregul rând "9. Armee" căzut. Varietatea a fost identificată într-un bloc în care este chiar în stânga varietății "9 căzut" (fig. 8). Catalogul "Bulgaria & Romania Revenues - J. Barefoot & V. Robu" semnalează și o varietate cu "9." (nouă și punctul căzute). Aceste varietăți - în cazul în care planșa cu supratiparul cu cadrul gros este comună - ar putea fi întâlnite și la valorile de 30 bani și 5 lei.

Fig 8

      2 lei - Timbru de ajutor. Această valoare s-a semnalat și s-a catalogat de literatura germană având numai supratipar cu cadrul subțire, cu caracteristici similare celor descrise la valoarea de 10 bani. Nu a fost mentionat până în prezent nici un document fiscal cu acest timbru utilizat. Este un timbru rar, iar în blocuri este foarte rar.

      5 lei - Timbru fiscal. Această valoare s-a semnalat și s-a catalogat de literatura germană având numai supratipar cu cadrul subțire, cu caracteristici similare celor descrise la valoarea de 30 bani. Nu a fost mentionat până în prezent nici un document fiscal cu acest timbru utilizat. Este un timbru rar, iar în blocuri este foarte rar.

      Alte varietăți. Nu s-au semnalat alte varietăți ale supratiparelor (de genul celor duble, răsturnate sau oblice). Se cunosc însă numai supratipare cu abklatsch pe verso și la timbrul fiscal general de 1 leu Carol I se cunoaște o pereche circulată cu "9 căzut" (marca din dreapta, cea din stânga fiind normală). Dantelurile utilizate sunt cele clasice ale perioadei (A - 131, B - 111, C - 111x131 și D - 131x111). În prezent nu există un studiu concludent referitor la raritatea dantelurilor întâlnite la mărcile celor două emisiuni.


Fig 9 - fals filatelic
      Putere de francare și tiraje. În circuitul poștal s-au folosit timbrele de ajutor și "Germania Reich" supratipărite iar în circuitul fiscal cele patru valori de timbre fiscale generale Carol I emisiunea 1918 (10 b, 30 b, 1 leu, 5 lei) și două valori din emisiunea Carol I efecte străine (50 b și 1 leu), cel mai probabil, numai pe timpul existenței ocupației Germane. Datele exacte pentru fiecare valoare ar trebui determinate cu ajutorul documentelor francate cu aceste timbre. Tirajele sunt indicate doar în CMPR 1974. Nu putem argumenta dacă ele pot sau nu să fie reale. Față de restul timbrelor și al mărcilor ocupației militare germane în România, timbrele destinatei zonei Armatei a 9-a sunt, cu certitudine, mult mai rare. Documentele taxate fiscal semnalate până în prezent sunt numai 6 iar cele din circuitul poștal circulate efectiv, nu depășesc o câteva zeci. În schimb pe piața filatelică se ofertează zeci de scrisori și cărți poștale cu timbre fiscale cu supratipar "Gültig 9. Armee" anulate cu ștampila poștală de zi, marea majoritate anulate cu ștampila BUKAREST, (fig. 9 și 10) și uneori sunt însoțite de o ștampilă de cenzură militară germană. Aceste piese sunt făcături filatelice în dauna colecționarilor, timbrele fiscale cu acest supratipar nefiind utilizate în circuitul poștal.

Fig 10 - fals filatelic
Există o singură scrisoare cunoscută circulată cu curierat militar, timbrele fiscale de 10 bani fiind anulate cu ștampila oficiului postal militar, în cazul nostru, K.U.K. ETAPPEN POSTAMT 346 (fig 11).

      Gestionarea fiscală. Pasionatul cercetător al timbrelor Ocupației Germane în România, George Morărel, ne prezintă câteva informații extrem de importante despre legile care au guvernat utilizarea lor.

       "Cercetătorului german Paul Kluberg îi datorăm punerea în lumină a "ANUNȚULUI" prin care autoritatea germană de ocupație face cunoscute noile prevederi și taxe fiscale. Un alt cercetător german, Franz Josef Mutter, estimează că "ANUNȚUL" a fost dat publicității la jumătatea lunii ianuarie 1917, cam în același timp cu punerea în circulație a noii emisiuni de bilete de bancă în lei. Întrucât acest "Anunț" precizează toată gama de taxe fiscale, de mare utilitate și pentru cercetătorul de obliterări (înscrisuri de mână și ștampile de instituții), redăm mai jos traducerea lui din limba germană:

Fig 11 - circulatie
cu poșta militară
germană


      ANUNȚ

      În teritoriul aflat sub Administrația germana se ordonă ca taxele cu timbrele fiscale să fie achitate conform legilor românești din 4 februarie 1906 si 24 decembrie 1914. Va fi pedepsită nefolosirea pentru taxe a acestor timbre, falsificarea sau refolosirea lor, ca și comerțul neautorizat cu acest material.
      Vânzarea timbrelor fiscale se va face ca și până acum prin vânzătorii cu amănuntul sau prin alte persoane autorizate care le vor achiziționa de la Depozitul de timbre. Valabile vor fi doar timbre cu supratiparul M.V.i.R (Administrația militară în România) iar mai târziu în 1918 cele cu supratiparul "Gültig 9. Armee".
      O noutate importantă este faptul că Timbrele de Ajutor care se distribuiau până acum prin oficiile poștale, vor putea fi cumpărate de aici înainte de la vânzătorii cu amănuntul sau de la agenții financiari.


      Prezentăm modalitatea de utilizare a timbrelor fiscale:

            A) Valoarea de 10 Bani va fi folosită:
                  1) pentru registrele contabile ale negustorilor, fabricanților, hotelierilor, farmaciștilor, intermediarilor, etc;
                  2) pentru cecuri, ordine de plată și chitanțe;
                  3) pentru confirmările de primire de orice natură;
                  4) pentru acte contabile, borderouri, facturi, etc. atunci când valoarea obiectului nu depășește 200 de lei;
                  5) pentru avizele de scrisori și pentru fraht-uri (scrisori de trăsură);
                  6) pentru citații si reclamații;
                  7) pentru hârtiile ce dau dreptul la vânzarea de vite.

            B) Valoarea de 30 de Bani va fi folosită:
                  a) pentru toate cererile și demersurile înaintate autorităților;
                  b) pentru legalizarea, atestarea, autentificarea diferitelor acte, diplome, documente, hrisoave, titluri înaintate autorităților;
                  c) pentru recipisele de plată în operațiile și tranzacțiile bancare;
                  d) pentru pașapoarte și acte de identitate ;
                  e) pentru acte contabile, borderouri, facturi, etc. a căror sumă depășește valoarea de 200 de lei.


      Articolul 23 din legea din 23 decembrie 1914 cerea ca în afară de aceste taxe să fie adăugat un timbru suplimentar de 10 Bani, iar pentru borderourile din tranzacțiile bancare unul de 20 de Bani.
      Aceste sume menționate mai sus sunt mărite prin noile dispoziții la 20 și respectiv 40 de Bani, astfel încât pentru punctele 1 - 7 taxa este de 30 de Bani, iar pentru cele de la a) - e) este de 50 de Bani; în ceea ce privește borderourile de bancă taxa este de 50 sau 70 de Bani, în funcție de valoarea obiectului.
      În cazul în care activitatea poștală va fi reluată, în afară de timbrul poștal trebuie adăugat un timbru fiscal de 10 Bani; telegramele (în interiorul teritoriului aflat sub Administrația militară germană) vor avea adăugate un timbru fiscal de 20 de Bani.
      Nouă este și dispoziția în legătură cu cererile adresate autorităților forțelor de ocupație. Dacă aceste cereri nu sunt scutite de taxe, li se vor aplica un timbru fiscal cu valoarea de 1 Leu.
      Articolul 43 se referă la scutiri de taxă. În afară de cele menționate acolo, sunt scutite de taxă următoarele:
      acte depuse la solicitarea autorităților;
      cereri pentru acordarea de ajutor;
      acte și documente ale băncilor ce efectuează operații financiare cu forțetele de ocupație.
      Informații în legătură cu taxele fiscale se pot găsi în provincie la Aministrația Financiară."

      În loc de încheiere.
Am redeschis acest capitol în speranța că veți veni în ajutorul nostru cu observații și completări în elucidarea enigmaticelor emisiuni supratipărite de armata de ocupație germană pe teritoriul nostru. Vă mulțumim și vă așteptăm în paginile revistei cu noutăți.
Marian Jianu și Francisc Ambruș, FILATELIA, Nr.9/2008

 
 © www.revenues.ro